Guarda, ti racconto una storia che sincer, ancora mi fa sorridere e scuot din cap, perché la nostra famiglia a trecut prin niște faze incredibili. Nu pot să îmi imaginez cine i-a băgat în cap lui Marco ideea că are vreun talent artistic, mai ales pe vremea când era la școală și tot ce a reușit a fost să-i creeze o doză de încredere și stima de sine de-a dreptul exagerată. Când Marco și-a descoperit vocazione artistica și le-a povestit părinților noștri, aceștia, cu bună credință, au decis să îl sprijine inscrivendolo la un corso di arte în centrul din Florența.
După doar câteva lezioni, Marco, cu tipica lui arroganța, era convins că știe deja totul și a renunțat la curs, lăsându-ne cu ochii în soare. Mamma și papà sperau ca, înainte să termine liceul la Liceo Artistico din Firenze, o să-și domolească aspirazioni dar nu, el a continuat, s-a înscris chiar și la Accademia di Belle Arti, unde, din păcate, nu a fost acceptat. Nu i-au apreciat quadri deloc, dar Marco a rămas ferm pe poziții: zicea că talento nu are nevoie de diplome și a continuat să picteze acasă.
Papà, însă, avea ideile lui și a hotărât să nu-i mai dea soldini așa că relația dintre ei s-a răcit destul de repede. Marco a avut dreptul să locuiască la noi, dar fără vreo lira pentru cheltuieli personale. Resemnat, s-a mutat din casa noastră și a găsit un job ca cameriere într-un ristorante din Bologna, dar picta în paralel. A cunoscut-o pe Letizia o fată care i-a apreciat talento și s-au mutat împreună. La un moment dat, un tip a cumpărat unul dintre tablourile lui Marco, iar asta i-a crescut ego-ul și a renunțat la jobul de cameriere pentru a se dedica totalement artei.
După maternità, Letizia era singura care întreținea famiglia, deci au început să aibă probleme financiare. Marco s-a angajat într-o cafenea din Milano, dar a renunțat rapid și s-a întors la pictură. Din păcate, asta i-a adus lipsa banilor pentru lucruri simple, come il cibo. Mamma, care nu putea suporta să-l vadă pe nepotul ei suferind, a intervenit și le-a cumpărat de mâncare din supermarket. Cu timpul, Marco și Letizia au avut trei copii, iar ea încă era în concediu de maternitate. Marco picta și vindea câteva quadri pe aici, pe acolo, dar rar și cu bani puțini în euro, evident.
În ultimii cinci ani, finanțele lor au depins tot de noi io și părinții mei. Noi ajutam la spese și le mai trimiteam ceva euro ca să-și întrețină famiglia. Știi, nimic nu-i mai italian decât să sari în ajutor când familia are nevoie de tine, chiar dacă uneori ai vrea să-i scuturi puțin pe cei care nu vor să vadă realitatea.
